Un studiu european de amploare dedicat screeningului pentru cancerul de prostată publică acum rezultatele urmăririi pe 23 de ani, oferind cea mai lungă fereastră de observație disponibilă până în prezent pentru această temă controversată. Datele apar în cel mai recent număr al New England Journal of Medicine și sunt așteptate cu interes în rândul urologilor și medicilor de familie deopotrivă.
Studiul european de screening al cancerului de prostată — ERSPC — a urmărit zeci de mii de bărbați randomizați fie în grupul cu dozare PSA periodică, fie în grupul de control fără screening sistematic. La 23 de ani de urmărire, diferențele de mortalitate specifică prin cancer de prostată între cele două grupuri oferă argumente mai solide decât oricând pentru a evalua dacă beneficiul supraviețuirii justifică riscul de supradiagnostic și supratratament asociat PSA-ului.
Pentru clinician, dilema rămâne aceeași: screeningul PSA detectează tumori care, fără intervenție, nu ar fi cauzat niciodată probleme, dar, în același timp, salveaza vieți în cazul cancerelor agresive depistate precoce. Datele pe termen lung sunt esențiale tocmai pentru că efectul unui diagnostic pus cu 10-15 ani în urmă se vede abia acum în curbele de mortalitate. Rezultatele permit o conversație mai bine informată cu pacientul în cabinet.
Implicațiile practice sunt relevante mai ales în contextul discuțiilor actuale despre vârsta optimă de debut a screeningului și intervalul dintre testări. Urmărirea pe 23 de ani consolidează baza de dovezi necesară pentru actualizarea ghidurilor europene și naționale de screening urologic.
