Când vorbim de sănătatea mintală perinatală, ne gândim automat la mame. Dar un nou studiu atrage atenția că și tații sunt vulnerabili — și mai ales că riscul lor de depresie și tulburări legate de stres nu apare în primele luni, ci abia la aproximativ un an după nașterea copilului. Descoperirea a surprins chiar și cercetătorii, care se așteptau ca impactul emoțional să fie mai acut în perioada imediat postpartum.
Analiza a urmărit sute de tați de-a lungul sarcinii partenerei și în primul an și jumătate după naștere, monitorizând diagnosticele de depresie și tulburări de stres înregistrate în sistemul medical. Paradoxal, în primele luni după naștere, tații aveau mai puține astfel de diagnostice față de media populației generale. Dar la marcajul de aproximativ 12 luni, curba se inversa brusc, cu o creștere semnificativă statistic a cazurilor de depresie și stres patologic.
Explicația probabilă este că povara emoțională a paternității se acumulează lent: privarea cronică de somn, restructurarea identității, presiunile financiare și de cuplu, izolarea socială — toate acestea nu lovesc dintr-odată, ci erodează treptat. La un an, rezervele sunt epuizate, iar semnalele de alarmă psihică devin vizibile.
Pentru medicii de familie și pediatri — care văd frecvent tinerii părinți la consultațiile copilului — mesajul este să nu uite să întrebe și despre starea tatălui, nu doar a mamei, și mai ales nu să oprească evaluarea la șase săptămâni postpartum. Fereastra de risc este mai lungă și mai târzie decât se credea.
