Un studiu recent vine cu o avertizare importantă pentru cercetătorii care explorează terapii noi în steatohepatita non-alcoolică: blocarea enzimei Caspaza-2, considerată până acum o țintă terapeutică promițătoare, ar putea face mai mult rău decât bine pe termen lung, crescând riscul de fibroză hepatică și cancer.
Cercetătorii au descoperit că în absența acestei enzime, hepatocitele devin anormal de mari și acumulează leziuni genetice semnificative. Procesul declanșează un lanț inflamator care duce progresiv la cicatrizare hepatică și, în timp, la apariția tumorilor. Efectul a fost observat mai ales la animalele de vârstă înaintată, sugerând că riscul se amplifică odată cu îmbătrânirea.
Pentru clinicieni, mesajul este clar: Caspaza-2 nu este pur și simplu o enzimă pro-apoptotică de inhibat, ci joacă un rol de supraveghere genomică în hepatocite. Fără ea, celulele cu ADN deteriorat supraviețuiesc și proliferează în loc să fie eliminate — un mecanism clasic de carcinogeneză. Inhibitorii acestei enzime, aflați în diverse stadii de cercetare pentru boala ficatului gras, ar trebui reevaluați cu mare atenție înainte de a avansa spre studii clinice.
Studiul subliniază o lecție mai largă în oncologie și hepatologie: o intervenție care pare benefică pe termen scurt, reducând leziunile acute, poate perturba mecanisme protective fundamentale și crea premisele unui rău pe termen lung. Autorii recomandă prudență și studii suplimentare înainte de orice aplicare terapeutică a inhibiției Caspazei-2 la om.
