Un studiu de amploare bazat pe imagistică prin rezonanță magnetică a reușit să cartografieze, pentru prima dată la această scară, care afecțiuni neurologice și psihiatrice sunt asociate cu o îmbătrânire accelerată a creierului. Concluzia principală: nu toate bolile mintale afectează la fel creierul — unele lasă urme vizibile în structura sa, altele aproape deloc.
Cel mai puternic efect a fost observat în boala Alzheimer și în stadiul de afectare cognitivă ușoară (mild cognitive impairment), unde creierul arăta semnificativ „mai bătrân" decât vârsta cronologică a pacientului. Tulburările psihiatrice — depresia, schizofrenia, tulburările de anxietate — și dependențele de substanțe au fost și ele asociate cu tipare distincte de îmbătrânire cerebrală accelerată, deși mai puțin pronunțate. Surprinzător, ADHD și tulburarea din spectrul autist nu au arătat diferențe globale semnificative față de creierul sănătos.
Pentru clinicieni, rezultatele sunt relevante în special în contextul diagnosticului diferențial și al monitorizării pe termen lung. Faptul că fiecare afecțiune prezintă un „tipar propriu" de îmbătrânire cerebrală sugerează că RMN-ul structural, analizat prin algoritmi de estimare a vârstei cerebrale, ar putea deveni un instrument de stratificare a riscului în practica neurologică și psihiatrică.
Autorii subliniază că este vorba despre asocieri, nu relații cauzale demonstrate, și că pașii următori vizează validarea acestor tipare ca biomarkeri clinici. Dacă cercetările vor confirma utilitatea lor, estimarea vârstei cerebrale pe baza RMN ar putea intra în rutina evaluărilor neurologice ale pacienților cu risc crescut.
