Un studiu condus de Universitatea Rutgers sugerează că reducerea aportului de proteine alimentare ar putea încetini creșterea tumorilor hepatice la pacienții cu funcție hepatică compromisă. Mecanismul propus este simplu și logic: un ficat bolnav nu mai poate elimina eficient amoniacul rezultat din metabolismul proteinelor, iar excesul de amoniu se acumulează în organism. Cercetătorii au demonstrat pe modele animale că acest surplus de amoniu nu este doar toxic pentru creier — cum se știa deja în encefalopatia hepatică — ci poate alimenta direct creșterea tumorilor.
În experimentele pe șoareci, reducerea proteinelor din dietă a dus la scăderea nivelurilor de amoniu, a încetinit progresia tumorală și a îmbunătățit semnificativ supraviețuirea. Este o perspectivă nouă asupra unui mecanism vechi: amoniacul era privit în principal ca o problemă neurologică, nu ca un factor care promovează oncogeneza. Dacă aceste rezultate se vor confirma la oameni, implicațiile clinice sunt considerabile.
Cancerul hepatocelular apare frecvent pe fond de ciroză sau hepatită cronică, tocmai situațiile în care funcția de detoxifiere a ficatului este afectată. Pacienții cu ciroză avansată și carcinom hepatocelular sunt o populație dificil de tratat — chimioterapia convențională este prost tolerată, iar opțiunile chirurgicale sunt limitate. O intervenție dietetică bine calibrată, relativ ușor de implementat și cu toxicitate redusă, ar putea completa arsenalul terapeutic existent.
Evident, restricția proteică trebuie abordată cu prudență la pacienții oncologici, unde sarcopenia este deja o problemă majoră, dar studiul deschide o direcție de cercetare interesantă pentru hepatologi și oncologi.
