Un studiu publicat în Journal of Thoracic Oncology atrage atenția asupra unui risc subestimat în practica zilnică: obezitatea abdominală este asociată cu un risc crescut de cancer pulmonar, iar indicele de masă corporală nu surprinde întotdeauna această legătură. Cu alte cuvinte, un pacient cu IMC „în regulă" poate avea totuși un risc semnificativ dacă acumulează grăsime viscerală la nivel abdominal.
Mecanismul propus de cercetători implică modificarea micromediului imun de la nivelul căilor respiratorii. Grăsimea abdominală în exces ar reduce capacitatea organismului de a recunoaște și elimina celulele maligne pulmonare — un efect de imunosupresie locală care facilitează progresia tumorală. Asocierea a rezistat și după ajustarea pentru factori de confuzie clasici, inclusiv fumatul.
Din punct de vedere clinic, descoperirea are implicații directe pentru evaluarea riscului oncologic. Circumferința abdominală sau raportul talie-șold ar trebui luate în calcul în mod sistematic, nu doar IMC-ul, mai ales la pacienții trimiși pentru evaluare pulmonară. Un pacient normopoderal cu abdomen proeminent nu este neapărat „la risc scăzut."
Dacă aceste date vor fi confirmate în studii prospective mai mari, screeningul pentru cancerul pulmonar ar putea fi extins și la persoane cu obezitate viscerală documentată, chiar în absența altor factori de risc clasici. Până atunci, măsurarea taliei rămâne un gest simplu și ieftin pe care orice consult medical ar trebui să îl includă.
