La cea mai recentă conferință internațională dedicată bolii Alzheimer, proteina tau a dominat discuțiile științifice. Cercetătorii au prezentat date noi despre rolul acestei proteine în progresia bolii și despre provocările legate de livrarea tratamentelor la nivelul creierului, prin traversarea barierei hemato-encefalice.
Spre deosebire de amiloid — proteina care a monopolizat atenția în cercetarea Alzheimer timp de decenii — tau pare să coreleze mai bine cu deteriorarea cognitivă observată clinic. Acumularea de tau sub formă de încurcături neurofibrilare în neuroni urmează un tipar predictibil în creier, ceea ce o face o țintă terapeutică și un biomarker potențial de mare valoare. Mai multe echipe de cercetare au prezentat date despre anticorpi anti-tau și despre molecule mici care interferează cu agregarea proteinei.
O temă recurentă în cadrul conferinței a fost dificultatea tehnică de a face medicamentele să treacă bariera hemato-encefalică — unul dintre obstacolele majore în neurologie în general, nu doar în Alzheimer. S-au discutat abordări precum nanoparticulele, ultrasunete focalizate pentru deschiderea temporară a barierei și anticorpi modificați care utilizează transportori naturali ai creierului.
Pentru neurologul clinician, aceste progrese sunt relevante pe termen mediu: biomarkerii tau din lichidul cefalorahidian și din PET sunt deja utilizați în centre specializate pentru diagnosticul precoce, iar terapiile anti-tau se află în trialuri clinice de fază II și III. Urmează să vedem dacă traducerea de la biologie la tratament eficient va reuși acolo unde ipoteza amiloidului a dezamăgit în parte.
