Un comentariu publicat în Lancet pune pe masă o întrebare directă: mai are sens ca mamografia digitală full-field să rămână standardul de aur în screeningul populațional pentru cancerul de sân, în condițiile în care tomosinteza demonstrează rezultate superioare? Contextul este unul global — 51 din 53 de țări ale Regiunii Europene OMS au programe naționale de screening, iar 63% din toate națiunile lumii au implementat astfel de programe.
Marea majoritate a programelor europene sunt organizate național, bazate pe populație și focalizate pe femeile peste 50 de ani. Toate folosesc în prezent mamografia digitală convențională ca metodă standard. Autorii comentariului argumentează că, în lumina datelor recente — inclusiv cele din studiul TOSYMA-2 — această alegere ar trebui reconsiderată serios și în regim de urgență, nu lăsată pentru „viitoarea actualizare a ghidurilor".
Din perspectivă clinică, argumentul central este simplu: dacă o tehnologie disponibilă detectează mai multe cancere la stadii incipiente și reduce numărul tumorilor depistate între runde de screening, atunci continuarea cu metoda inferioară devine greu de justificat etic și medical. Radiologii și oncologii români care lucrează în programe de screening cunosc bine limitele mamografiei clasice, mai ales la femeile cu sân dens.
Autorii recunosc că tranziția nu este trivială — implică investiții în echipamente, formare și capacitate de lectură. Dar tonul comentariului este clar: întrebarea nu mai este „dacă", ci „când și cum" se face trecerea la tomosinteza digitală ca standard pentru screeningul populațional.
