O echipă de cercetători a raportat că țesutul muscular cardiac produs prin inginerie tisulară a trecut cu succes un prim prag clinic important, deschizând drumul spre utilizarea sa terapeutică la pacienții cu insuficiență cardiacă sau leziuni miocardice.
Mușchiul cardiac obținut prin inginerie tisulară este creat prin cultivarea de cardiomiocite — de regulă derivate din celule stem pluripotente induse — pe suporturi tridimensionale care mimează arhitectura miocardului nativ. Structurile rezultate se contractă sincron și răspund la stimuli electrici și farmacologici într-un mod similar țesutului cardiac uman. Atingerea unui prag clinic semnifică faptul că siguranța și fezabilitatea procedurii au putut fi demonstrate în condiții controlate, premergătoare unui trial clinic propriu-zis.
Pentru cardiologi și chirurgi cardiovasculari, aceasta este o veste deosebit de importantă: infarctul miocardic lasă cicatrici fibrotice permanente, deoarece cardiomiocitele mature nu au capacitate de regenerare. O soluție capabilă să înlocuiască sau să susțină zona necrozată ar putea schimba radical prognosticul pacienților cu disfuncție sistolică post-infarct sau cardiomiopatie ischemică, pentru care opțiunile actuale rămân limitate la tratament medicamentos, dispozitive de asistare ventriculară și transplant cardiac.
În contextul în care lista de așteptare pentru transplant cardiac rămâne critică la nivel global, terapiile bazate pe țesut cardiac cultivat în laborator ar putea reprezenta o alternativă scalabilă pe termen mediu. Următorii pași vor include trialuri clinice de fază I, cu monitorizarea atentă a integrării grefei în miocardul gazdă, a riscului de aritmii și a răspunsului imun al primitorului.
