Pacienții diagnosticați cu cancer de sân sau de prostată care prezintă concomitent sindrom metabolic au un risc semnificativ mai mare de deces — atât prin cauze cardiovasculare, cât și prin orice altă cauză — comparativ cu cei fără acest sindrom. Concluzia vine dintr-un studiu amplu publicat în Scientific Reports, care adaugă dovezi solide unei asocieri bănuite de mult timp în oncologie.
Analiza a inclus date de la peste 200.000 de pacienți vârstnici din Statele Unite, ceea ce îi conferă o putere statistică considerabilă. Sindromul metabolic — definit prin prezența obezității abdominale, hipertensiunii, dislipidemiei și hiperglicemiei — a fost asociat independent cu mortalitatea crescută, chiar și după ajustarea pentru stadiul cancerului și comorbidități. Efectul a fost mai pronunțat în rândul pacienților cu cancer de prostată, dar prezent și la cei cu cancer de sân.
Pentru oncologi și medicii care urmăresc acești pacienți, datele ridică o întrebare practică urgentă: tratăm suficient de activ sindromul metabolic la pacienții noștri oncologici? De multe ori, atenția clinică se concentrează exclusiv pe terapia antitumorală, iar hipertensiunea necontrolată sau dislipidemia trec în plan secund. Studiul sugerează că neglijarea acestor factori are consecințe reale asupra supraviețuirii.
Implicațiile sunt și mai largi: echipele multidisciplinare oncologice ar trebui să includă sistematic evaluarea și managementul sindromului metabolic. Intervențiile asupra stilului de viață, controlul glicemic și terapia hipolipemiantă nu sunt luxuri — sunt componente ale tratamentului oncologic complet.
