Un studiu publicat recent arată că valul de suspendări ale granturilor acordate de National Institutes of Health — cel mai mare finanțator de cercetare biomedicală din lume — a lovit disproporționat femeile din cercetare, în special pe cele aflate la începutul carierei. Datele vin să confirme o teamă exprimată de comunitatea științifică încă de la primele anunțuri de retragere a finanțărilor.
Analiza a examinat distribuția granturilor suspendate pe criterii de gen și stadiu al carierei. Rezultatele arată că femeile cercetător au pierdut finanțare într-o proporție semnificativ mai mare față de bărbații cu profiluri similare. Cele mai vulnerabile s-au dovedit a fi cercetătoarele aflate în primii ani după doctorat sau în etapa de cercetător independent debutant — tocmai momentul în care un grant poate decide dacă o carieră continuă sau se oprește.
Contextul este important: suspendările nu au vizat explicit proiecte conduse de femei, ci au țintit anumite arii tematice — sănătatea reproductivă, echitate în sănătate, cercetare pe populații vulnerabile — domenii în care femeile cercetător sunt, statistic, mai reprezentate. Efectul de gen a fost astfel indirect, dar real și măsurabil.
Pentru comunitatea medicală din România, subiectul rezonează în contextul mai larg al finanțării cercetării și al egalității de gen în știință. Datele americane oferă un model de analiză aplicabil și sistemelor europene: atunci când se taie bugete, contează enorm ce proiecte sunt considerate esențiale și cine conduce acele proiecte. Autorii studiului cer măsuri de protecție specifice pentru cercetătoarele din etapele de debut ale carierei.
