Un caz clinic rar și fatal descris recent în literatura de specialitate pune în lumină pericolul infecțiilor cu Legionella micdadei la pacienții imunocompromiși cu proteze valvulare cardiace. Particularitatea cazului constă în evoluția inițial insidioasă, în ambulator, urmată de o deteriorare bruscă și severă prin dehiscența valvei și șoc mixt — septic și cardiogen simultan.
Diagnosticul etiologic a fost stabilit prin secvențiere metagenomică de nouă generație pe ADN microbian acelular din plasmă (mcfDNA-mNGS) — o metodă care câștigă tot mai mult teren în cazurile dificile, unde culturile clasice rămân negative. Diagnosticul a fost ulterior confirmat prin colorație Warthin-Starry pe piesa anatomică. Legionella micdadei, spre deosebire de Legionella pneumophila, nu este detectată prin testul standard de antigen urinar, ceea ce face identificarea ei extrem de dificilă pe calea convențională.
Din perspectivă clinică, acest caz subliniază o capcană frecventă: endocarditele cu germeni atipici sau cu creștere lentă pot mima afecțiuni mai puțin grave săptămâni întregi, până când se produce o complicație mecanică majoră. La pacienții imunocompromiși cu valvă protetică și febră fără focar evident, pragul de suspiciune pentru agenți etiologici neobișnuiți trebuie să fie scăzut, iar tehnicile moleculare avansate — incluse cât mai devreme în algoritm.
Cazul susține integrarea secvențierii metagenomice plasmatice în protocoalele de diagnostic ale endocarditelor cu hemoculturi negative, mai ales în centre cu acces la această tehnologie. Pe măsură ce costurile scad, mcfDNA-mNGS ar putea deveni un instrument de rutină în infecțiile severe cu etiologie incertă.
