Migrena este mult mai mult decât o durere de cap severă. Este o tulburare neuronală cronică, cu o fiziopatologie complexă ce implică interacțiunea dintre sistemul trigeminovascular, mecanismele centrale de modulare a durerii și o predispoziție genetică bine documentată. Această sinteză reunește datele actuale despre una dintre cele mai frecvente și mai invalidante afecțiuni neurologice la nivel global.
Migrena afectează aproximativ 15% din populația adultă și reprezintă una dintre principalele cauze de dizabilitate pe termen scurt la adulții sub 50 de ani. Atacurile — moderate până la severe, adesea însoțite de aură, greață, fono- și fotofobie — pot dura între 4 și 72 de ore și interferează semnificativ cu activitatea profesională și viața personală. Datele epidemiologice confirmă că femeile sunt afectate de trei ori mai frecvent decât bărbații, cu un vârf de prevalență în decadele a treia și a patra de viață.
Pentru practician, articolul aduce la zi clasificarea atacurilor, criteriile de diagnostic și, mai ales, opțiunile terapeutice actuale — de la triptani și antagoniști ai CGRP până la anticorpii monoclonali pentru profilaxie. Distincția clară între tratamentul acut și cel preventiv, adaptată profilului individual al pacientului, rămâne piatra de temelie a managementului modern al migrenei.
Înțelegerea mecanismelor din spatele migrenei s-a accelerat considerabil în ultimii ani, iar noile ținte terapeutice — în special calea CGRP — au schimbat semnificativ perspectivele pentru pacienții cu forme cronice sau rezistente la tratamentele clasice. Viitorul apropiat promite și mai multă personalizare terapeutică.
