Cancerul pancreatic (adenocarcinomul ductal pancreatic) este una dintre cele mai agresive forme de cancer și, până acum, foarte greu de tratat. Peste 90% dintre aceste tumori au o mutație a genei RAS (cel mai frecvent KRAS, codonul 12), care determină creșterea necontrolată a tumorii. Timp de zeci de ani, această genă a fost considerată „imposibil de vizat" cu medicamente.
Editorialul comentează rezultatele studiului de fază 3 RASolute 302, în care s-a testat un medicament nou, daraxonrasib (un inhibitor care blochează forma activă a proteinei RAS), la pacienți cu cancer pancreatic metastatic tratați anterior. Rezultatele au fost remarcabile: supraviețuirea medie a fost de 13,2 luni cu daraxonrasib, față de 6,7 luni cu chimioterapia obișnuită — adică un risc de deces cu 60% mai mic. De asemenea, timpul până la progresia bolii și rata de răspuns a tumorii au fost cel puțin duble față de chimioterapie, iar durerea și calitatea vieții s-au deteriorat mai lent.
Spre deosebire de inhibitorii mai vechi, care acționau doar pe o singură mutație (G12C), daraxonrasib blochează mai multe forme mutante ale RAS (inclusiv G12D și G12V), frecvente în cancerul pancreatic. Reacțiile adverse au fost în principal cutanate (piele) și digestive, fără toxicitatea gravă a chimioterapiei. Autorul consideră aceasta una dintre cele mai importante descoperiri din ultimele decenii și sugerează că medicamentul ar putea fi folosit mai devreme în tratament, chiar și după operație.
Rămân totuși de clarificat problemele de rezistență la tratament pe termen lung și modul optim de combinare cu alte terapii.
