Cercetători de la UC San Francisco și Beth Israel Deaconess Medical Center au dezvoltat un model de învățare automată care estimează „vârsta cerebrală" a unei persoane pornind de la semnalele electrice înregistrate prin electroencefalografie (EEG) în timpul somnului. Rezultatele au fost publicate în JAMA Network Open.

Modelul combină 13 caracteristici fine ale undelor cerebrale și a fost aplicat pe date de la aproximativ 7.000 de persoane cu vârste între 40 și 94 de ani, provenite din cinci studii diferite. Niciunul dintre participanți nu avea demență la început, iar urmărirea lor s-a întins pe perioade între 3,5 și 17 ani, timp în care circa 1.000 au dezvoltat demență.

Concluzia principală: atunci când creierul „pare" mai bătrân decât vârsta reală a persoanei, riscul de demență crește semnificativ — cu aproape 40% pentru fiecare decadă de diferență. Invers, o vârstă cerebrală estimată mai mică decât cea cronologică s-a asociat cu un risc mai redus. Legătura a rămas valabilă și după ajustarea pentru educație, fumat, indice de masă corporală, activitate fizică, alte afecțiuni și factori genetici.

Interesant este că măsurătorile clasice ale somnului (durata petrecută în fiecare stadiu, eficiența somnului) nu arătaseră în analize anterioare o asociere clară cu demența. Autorii explică acest lucru prin faptul că indicatorii generali nu surprind natura complexă și multidimensională a fiziologiei somnului. În schimb, detaliile microscopice ale undelor contează: undele delta ale somnului profund, fusurile de somn implicate în consolidarea memoriei și un parametru numit kurtosis (vârfuri mari și brusce în semnal), acesta din urmă fiind asociat cu un risc mai scăzut de demență.

Pentru că EEG-ul este neinvaziv, autorii speculează că astfel de evaluări ar putea fi făcute în viitor și în afara clinicilor, prin dispozitive purtabile. De asemenea, îmbunătățirea sănătății somnului ar putea influența modul în care îmbătrânește creierul — de exemplu prin scăderea indicelui de masă corporală și mai mult exercițiu fizic, pentru a reduce riscul de apnee. Primul autor, Haoqi Sun, avertizează totuși că nu există o soluție-miracol pentru sănătatea cerebrală.