O analiză globală publicată recent estimează că aproximativ 2,3 milioane de cazuri noi de cancer diagnosticate în 2024 sunt atribuibile infecțiilor cu virusuri, bacterii sau paraziți — adică unul din opt cazuri de cancer la nivel mondial. Concluzia principală este că o parte semnificativă a acestei poveri ar putea fi prevenită prin vaccinare, depistare precoce și tratament antiinfecțios.
Agenții infecțioși implicați sunt deja cunoscuți clinicienilor: virusul papiloma uman (HPV), răspunzător de cancerul de col uterin și de alte cancere de sferă ORL și anogenitală, virusurile hepatitice B și C asociate carcinomului hepatocelular, bacteria Helicobacter pylori legată de cancerul gastric și, în mai mică măsură, paraziți precum Opisthorchis sau Schistosoma. Distribuția geografică a cazurilor este inegală: țările cu venituri mici și medii suportă cea mai mare parte a acestei sarcini, tocmai acolo unde accesul la vaccinare și screening rămâne limitat.
Pentru practicieni, datele reamintesc importanța unor intervenții pe care le avem deja la dispoziție. Vaccinarea anti-HPV și anti-HBV, eradicarea H. pylori la pacienții simptomatici sau cu risc crescut, screeningul hepatitelor virale — toate sunt măsuri cu impact oncologic direct, nu doar infecțiologic. Problema nu este lipsa instrumentelor, ci acoperirea insuficientă a populațiilor vulnerabile.
Studiul subliniază că reducerea cancerelor asociate infecțiilor depinde în egală măsură de voința politică și de resursele alocate sistemelor de sănătate din regiunile cele mai afectate. Datele ar trebui să alimenteze argumentele pentru extinderea programelor de imunizare și a screeningului populațional.
