Există dovezi tot mai solide că femeile vârstnice cu cancer de sân nu ar trebui tratate după aceleași protocoale ca pacientele mai tinere. Tumorile lor au adesea un profil biologic diferit, răspund distinct la chimioterapie și sunt însoțite de comorbidități care complică semnificativ deciziile terapeutice. Cu toate acestea, această categorie de paciente a fost istoric subreprezentată în studiile clinice majore.
Neil Carleton, oncolog inclus în lista STAT Wunderkind, lucrează tocmai la umplerea acestui gol. Cercetările sale se concentrează pe identificarea unor scheme de tratament personalizate pentru femeile în vârstă cu cancer mamar — o populație în creștere numerică, pe măsură ce speranța de viață crește și incidența cancerului de sân rămâne ridicată după 65–70 de ani. Abordarea sa ia în calcul atât biologia tumorii, cât și fragilitatea pacientei, capacitatea funcțională și preferințele individuale.
Din perspectivă clinică, dilema este frecventă: ce faci cu o pacientă de 78 de ani, cu insuficiență cardiacă compensată și un carcinom luminal B? Protocoalele standard au fost validate preponderent pe femei de 50–60 de ani. Oncologia geriatrică încearcă să răspundă acestor întrebări, dar instrumentele validate sunt încă insuficiente în practica curentă.
Munca lui Carleton semnalează o schimbare de paradigmă: vârsta singură nu mai poate dicta decizia terapeutică. Evaluarea geriatrică comprehensivă, combinată cu profilarea moleculară a tumorii, ar putea deveni standardul pentru acest grup de paciente — o evoluție necesară și mult așteptată de oncologii care lucrează zilnic cu această realitate.
