O ipoteză care câștigă tot mai mult teren în neurologie sugerează că vaccinarea împotriva herpesului zoster cu vaccin viu atenuat ar putea reduce riscul de demență. Dovezile observaționale acumulate în ultimii ani sunt suficient de solide încât mai mulți cercetători cer acum organizarea urgentă a unor trialuri randomizate de amploare care să testeze această asociere în mod riguros.
Datele care alimentează această ipoteză provin în principal din studii de cohortă mari, inclusiv analize pe populații din Țara Galilor și Israel, unde introducerea vaccinului Zostavax a coincis cu o reducere semnificativă a incidenței demenței în grupurile vaccinate față de cele nevaccinate. Reducerile observate sunt de ordinul a 20–25%, o magnitudine remarcabilă dacă se va confirma în trialuri controlate. Mecanismul propus implică reducerea reactivărilor virale subclinice ale virusului varicelo-zosterian în sistemul nervos central, care ar contribui la neuroinflamație cronică și, ulterior, la neurodegenerare.
Din perspectivă clinică, implicațiile sunt imediate: vaccinul Shingrix (vaccin recombinant adjuvantat) este deja recomandat persoanelor peste 50 de ani pentru prevenirea zosterei și a nevraliei post-herpetice. Dacă beneficiul neuroprotectiv se confirmă, argumentele pentru creșterea ratei de vaccinare în această grupă de vârstă devin și mai puternice. Medicii de familie și geriatrii au acum un motiv în plus să discute despre acest vaccin cu pacienții lor vârstnici.
Autorii articolului avertizează că, fără trialuri randomizate dedicate, riscăm fie să ratăm o intervenție preventivă cu impact enorm în sănătatea publică, fie să supraestimăm un efect care se poate datora unor factori de confuzie. Timpul contează: populația îmbătrânește, iar demența devine una dintre cele mai costisitoare afecțiuni ale secolului.
