Scăderea colesterolului LDL este de mult timp piatra de temelie a prevenirii bolilor cardiovasculare, dar clinicienii știu bine că mulți pacienți cu LDL în țintă continuă să facă infarct sau accident vascular cerebral. Un studiu recent de la Universitatea Chalmers din Suedia oferă o explicație proteomică: analizând aproape 3.000 de proteine plasmatice, cercetătorii au identificat că alte două clase de lipoproteine — lipoproteinele bogate în trigliceride (TRL) și lipoproteina(a) — contribuie independent la riscul coronarian rezidual.
Studiul a folosit date dintr-o cohortă populațională extinsă și a aplicat tehnici de proteomică de înaltă rezoluție pentru a cartografia asocierile dintre profilul proteic și evenimentele cardiovasculare majore. Rezultatele arată că TRL și Lp(a) activează căi inflamatorii și aterogene distincte, care nu sunt influențate de terapia cu statine sau de alte tratamente hipocolesterolemiante clasice.
Pentru cardiologi și medicii de familie, mesajul practic este important: un pacient cu LDL bine controlat nu este neapărat un pacient cu risc scăzut. Evaluarea Lp(a) și a trigliceridelor — inclusiv a lipoproteinelor bogate în acestea — ar trebui să facă parte din profilul lipidic complet, mai ales la cei cu boală coronariană documentată sau cu risc cardiovascular înalt.
Studiul deschide și perspective terapeutice: noile clase de medicamente care vizează Lp(a), precum agenții antisens, și intervenția nutrițională agresivă pentru reducerea TRL devin astfel și mai bine argumentate științific. Identificarea acestor mecanisme de risc rezidual reprezintă un pas important spre o cardiologie preventivă cu adevărat personalizată, în care profilul lipidic extins ghidează deciziile clinice dincolo de simpla valoare a LDL-ului.
