Un studiu publicat în JAMA Psychiatry aduce dovezi solide că infecțiile — inclusiv cele banale, tratate ambulator — pot crește semnificativ riscul de apariție a unor tulburări psihiatrice și neurologice. Concluzia vine dintr-o analiză amplă de populație și ridică întrebări serioase despre modul în care răspunsul inflamator sistemic afectează creierul pe termen lung.
Datele arată că persoanele care au trecut printr-o infecție — fie ea respiratorie, urinară sau gastrointestinală — prezintă ulterior un risc mai mare de a dezvolta depresie, anxietate, schizofrenie sau tulburări cognitive comparativ cu cei fără antecedente infecțioase similare. Asocierea s-a menținut și după ajustarea pentru factori de confuzie precum statutul socioeconomic sau comorbiditățile preexistente.
Pentru medicul de familie sau internist, aceasta înseamnă că pacienții cu infecții frecvente sau severe merită o monitorizare mai atentă a stării neuropsihice pe termen lung. Nu vorbim de o cauzalitate demonstrată definitiv, dar mecanismele biologice plauzibile — neuroinflamația, activarea axei imuno-cerebrale, disfuncția barierei hemato-encefalice — sunt deja documentate în literatura de specialitate.
Studiul pledează pentru o abordare integrată: infecția nu se termină odată cu vindecarea microbiologică. Implicațiile sunt relevante mai ales în contextul post-COVID, unde legătura dintre infecție și sechele neuropsihiatrice a devenit un subiect de cercetare intensă la nivel global.
