Magneziul a ajuns viral pe rețelele sociale după ce vedete precum Scarlett Johansson au declarat public că îl folosesc pentru digestie și somn. Specialiștii în nutriție și medicină sunt bombardați de întrebări despre subiect, dar răspunsul lor este mai nuanțat decât entuziasmul din online: dovezile pentru suplimentarea la persoanele fără deficit confirmat sunt inconsistente, iar riscurile există și nu trebuie ignorate.
Magneziul este un mineral esențial, implicat în sute de reacții enzimatice, în funcția musculară, transmisia nervoasă și reglarea glicemiei. Deficitul real — mai frecvent la persoanele cu boli gastrointestinale, diabet sau consum cronic de alcool — se asociază cu crampe musculare, oboseală și tulburări de ritm cardiac. Studiile arată că suplimentarea este benefică în aceste situații. Problema apare atunci când suplimentele sunt luate preventiv, fără o nevoie demonstrată: efectele digestive (diaree, crampe abdominale) sunt frecvente, iar la doze mari există risc de hipermagneziemie, mai ales la pacienții cu insuficiență renală.
Pentru medicul de familie sau internist, mesajul practic este simplu: înainte de a recomanda sau valida un supliment de magneziu, merită verificată magnezemia serică și excluse cauzele unui eventual deficit. Dieta echilibrată — leguminoase, nuci, cereale integrale, legume cu frunze verzi — acoperă necesarul zilnic la majoritatea adulților sănătoși.
Fenomenul reflectă o tendință mai largă: recomandările din social media influențează comportamentul pacienților mai rapid decât ghidurile clinice. Medicii au de câștigat dacă sunt pregătiți să discute astfel de subiecte cu pacienții, oferind o perspectivă bazată pe dovezi fără a fi disprețuitori față de îngrijorările lor.
