Un studiu de amploare, realizat pe peste 95.000 de participanți, arată că timpul petrecut în faza REM a somnului este invers proporțional cu riscul pentru nu mai puțin de 83 de afecțiuni. Printre acestea se numără demența, insuficiența cardiacă și boala Parkinson. Somnul profund non-REM, la rândul său, pare să protejeze împotriva diabetului de tip 2 și a depresiei majore.
Cercetarea, una dintre cele mai mari de acest tip, a monitorizat structura somnului la zeci de mii de oameni și a corelat-o cu diagnosticele ulterioare. Rezultatele sugerează că nu durata totală a somnului contează cel mai mult, ci calitatea și distribuția fazelor sale. Persoanele cu mai mult somn REM au prezentat riscuri semnificativ mai mici pentru afecțiuni din arii clinice diverse, de la neurologie la cardiologie.
Pentru medici și rezidenți, datele adaugă greutate unui subiect adesea neglijat în consultații: igiena somnului nu e un sfat de wellness, ci o intervenție preventivă cu potențial real. Pacienții cu factori de risc cardiovascular, metabolic sau neurodegenerativ ar putea beneficia de evaluarea sistematică a calității somnului, inclusiv prin actigrafie sau polisomnografie acolo unde este indicat.
Studiul deschide, totodată, o întrebare practică: putem interveni țintit asupra arhitecturii somnului pentru a reduce riscul de boală? Răspunsul nu este încă definitiv, dar direcția cercetărilor care urmează pare trasată. Somnul, cu fazele sale distincte, intră tot mai clar pe harta medicinei preventive.
